Așadar după multă așteptare, standardul ISO 9001:2015 a fost publicat.
E drept s-a știut că el urmează a fi publicat în septembrie 2015, apoi a fost zvonistica care spunea pe la colțuri că vor fi întârzieri apoi în final standardul nu s-a lăsat așteptat ci a apărut la termenul promis.
Ediția din 2015 a standardului prezintă modificări importante care, așa cum spunea Nigel Croft – conducător al subcomitetului ISO, aduc standardul în secolul 21.
Standardul ISO a evoluat de la a fi destul de prescriptiv cu cerințele pentru proceduri documentate și înregistrări multe către o abordare pe proces, pe conducerea acestora și mai puțin pe documentație. Standardul recent apărut face încă un pas înainte axându-se preponderent pe performanță.
Astfel se combină abordarea bazată pe proces cu gândirea bazată pe risc angajând ciclul P-D-C-A- Planifică- Execută- Verifică- Acționează la toate nivelele în organizație.
Referinta: ISO.ORG
Dar să vedem ce rămâne neschimbat și ce se schimbă conform noului standard ISO 9001:2015.
Conform ISO 9001:2015 rămân în mare parte neschimbate:
– Ciclul PDCA-ce în fapt rămâne în vigoare pentru multe alte standarde;
– Principiile calității cu mențiunea că vorbim acum de 7 principii în loc de 8 si anume:
- Focus pe clienți și părți interesate;
- Leadership;
- Angajare și implicare personal;
- Abordare bazată pe proces;
- Îmbunătățire;
- Luarea deciziilor bazată pe dovezi;
- Managementul relațiilor de corporație;
- Politica de calitate;
– Obiectivele calității rămân și ele la fel cu mențiunea că necesită un plan mai detaliat al modului de atingere al acestora;
– Auditul intern rămâne a se face după aceleași principii cu mențiunea că auditul în general se va axa mult pe dovezi practice atâta vreme cât standardul devine nerestrictiv cu privire la informațiile documentate;
– Acțiunea corectivă;
– Analiza de management.
Standardul renunță la trei elemente de bază și anume:
- Nu se mai cere manualul calității acesta fiind în mare parte înlocuit de contextul organizației organizația va trebui sa își definească scopul, procesele și interacțiunea dintre ele dar și părțile interne și externe interesate;
- Nu se mai cere să existe numit în organizație reprezentantul managementului fiindcă se dorește creșterea importanței rolului top managementului în sistem și distribuirea responsabilității către toți responsabilii de procese;
- Nu mai există acțiune preventivă aceasta fiind înlocuită de identificarea riscurilor;
Ca și schimbări importante se pot menționa:
- Noul standard va avea 10 clauze în loc de 8- având ca scop o integrare mai ușoară cu alte sisteme de management;
- Se introduce termenul de context al organizației și vorbim aici de context extern și intern, de părțile interesate atât externe cât și interne și anume contractanți, furnizori, organe de control sau ale legii respectiv personal al organizației;
- Se introduce termenul de informații documentate ce înlocuiește documentele și înregistrările. Astfel vorbim de informații documentate menținute- proceduri și informații documentate păstrare- înregistrări;
- Se introduce termenul de gândire bazată pe risc și anume identificarea și evaluarea riscurilor ce pot influența obținerea de rezultate- riscuri referitoare la produse, la servicii sau la satisfacția clientului.
Cele 10 clauze principale ale noului standard sunt:
1. Scop
2. Normative si referințe
3. Termene și definiții
4. Contextul organizației
5. Leadership
6. Planificare
7. Suport
8. Operare
9. Evaluarea performanței
10. Îmbunătățire
Cele mai mari provocări ale noului standard vin cu privire la:
1. Aplicarea gândirii bazate pe risc- pentru aceasta trebuie definit foarte bine contextul organizației pentru ca apoi să se stabilească riscurile și planul de tratare a acestor riscuri;
2. Determinarea contextului organizației- trebuie luate în considerare atât probleme interne cât și externe apărute relevante pentru scopurile organizației și pentru atingerea obiectivelor;
3. Auditul – greu de realizat – acum totul se bazează pe dovezi în teren, dialog cu angajații întrucât standardul nu este restrictiv cu privire la documentație;
4. Tranziția – care se poate realiza în timp mai scurt sau mai lung în funcție de implicarea în principal a managementului de cel mai înalt nivel;
5. Schimbările legate de documentație ce dau oamenilor din organizație o mai mare libertate acest fapt implicând că organizația trebuie să creeze suficiente dovezi pentru a dovedi că se conformează standardului;
6. Standardul cere stabilirea mult mai pe larg a domeniului și scopului SMC. Cu toate că termenul de excludere, apare termenul de aplicabilitate și se permite neaplicarea temporară cu justificări a capitolelor 7.1- 7.4 si 8 însă acestea trebuie foarte bine documentate .
ISO 9001:2015
1. Aduce organizației o mai mare libertate de organizare;
2. Eficientizează sistemul;
3. Îmbunătățește modul de distribuire a rolurilor în organizației;
4. Implică mult mai mult top managementul;
Referinta: 9001 Academy